• Trabucul cauzeaza dependenta la fel ca tigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare;
• Riscul imbolnavirii din cauza fumatului de trabuc este direct proportional cu numarul de trabucuri fumate;
• Fumul de trabuc cauzeaza afectiuni precum: cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor si al gatului), de laringe, de esofag si de plamani;
• Numarul adolescentilor care fumeaza trabuc a crescut semnificativ in ultimii ani iar unii adolescenti baieti prefera trabucul in detrimentul tigarii in multe tari.
• In Romania, peste 20% dintre adolescentii cu varsta cuprinsa intre 13 si 15 ani fumeaza zilnic potrivit unui raport al Bancii Mondiale.
Similar tigaretelor, trabucul cauzeaza dependenta cronica de nicotina. Desi fumul trabucului nu este inhalat, nicotina, cea care cauzeaza de fapt dependenta, este absorbita in organism la nivelul cavitatii bucale. Astfel ca un singur trabuc fumat poate furniza nicotina existenta intr-un pachet de tigari.
Trabucul difera ca marime de tigara, insa, in comparatie cu fumul de tigara, cel de trabuc nu este, de regula, inhalat. Tigaretele pot avea marimi diferite si contin, de obicei, mai putin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o tigara ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, in schimb, necesita un timp mai indelungat pentru a-l fuma si poate contine intre 1 si 20 de grame de tutun.
“Trabucul este cel putin la fel de daunator ca tigara: are in compozitie aceleasi substante nocive provenite din frunza de tutun, creeaza dependenta cronica iar, pentru ca fumul nu este tras in plamani, induce senzatia ca nu ar fi daunator. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanta, maturitate si chiar “a fi un aristocrat”. Au contribuit la formarea acestei perceptii filmele, reclamele, mass media. Astfel ca a devenit un obicei atragator inclusiv pentru adolescentii aflati la varsta cautarii identitatii personale si animati de atribute precum: curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi diferit, de a fi la moda, de a imita adultii: parinte, frate mai mare, actor indragit, personalitate publica”, a declarat Dr. Magdalena Ciobanu Coordonatorul Programului National Stop Fumat.
In Romania, peste 20% dintre adolescentii cu varsta cuprinsa intre 13 si 15 ani fumeaza zilnic potrivit unui raport al Bancii Mondiale. Acelasi raport arata ca probabilitatea ca un tanar sa moara inainte de implinirea varstei de 60 de ani e de 107 la 1000.
Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce tin de varsta, dar si de structura personalitatii fiecarui tanar. La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum: atitudinea, normele sociale, presiunea sociala si propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatica poate fi, la randul ei, determinanta. Un studiu realizat in Germania care a urmarit pe o perioada de 5 ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat cresterea incidentei fumatului, cu predilectie, in randul tinerelor fete, la sfarsitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete.
Sa ne gandim, de exemplu, la personalitatile din Romania care fumeaza trabuc in public, sunt fotografiate si apar in presa cu fotografii in care fumeaza trabuc. In momentul in care sunt indragite de tineri, devin model de urmat. Gradul de imitare a comportamentului unei personalitati este direct proportional cu gradul de apreciere a unui tanar fata de acea personalitate publica. Fumatul de trabuc se asociaza astfel cu ideea de “a fi cool”. Daca fumezi trabuc esti “diferit”. Si asta in contextul in care numarul adolescentilor care fumeaza trabuc a crescut semnificativ in ultimii ani, unii adolescenti baieti preferand trabucul in detrimentul tigarii, in multe tari.
Un lucru insuficient cunoscut poate este ca trabucul ar putea fi chiar mai daunator decat o tigareta deoarece are un nivel mai ridicat de substante cancerigene (in timpul fermentarii prin care trece un trabuc, se produc foarte multe substante cancerigene numite nitrosamine si care se elimina prin fum). Nitrosaminele apar intr-o concentratie mai mare in fumul de trabuc decat in cel de tigara. Fiecarui gram de tutun fumat ii corespunde o cantitate echivalenta de nicotina. De aceea, un trabuc, care poate avea pana la 20 de grame de tutun, va avea mai multa nicotina.
Un trabuc va avea si un numar mai mare de toxine. Trabucul este mai putin poros decat o tigara si deci mai greu de consumat. Astfel ca, din cauza arderii mai lente, persoana fumatoare de trabuc va inhala o cantitate mai mare de fum, deci de toxine. In concluzie, persoana fumatoare de trabuc se expune unui numar mai mare de toxine si de substante cancerigene, chiar daca multi dintre utilizatori cred contrariul: “trabucul e natural, are doar foi de tutun, nu are hartie si alte chimicale”. Toxicitatea fumului se datoreaza in primul rand substantelor obtinute prin combustia (arderea) foii de tutun, substantele chimice adaugate avand rol adjuvant (de mascare sau modificare a gustului, de crestere a gradului de adictie nicotinica, de modificare a arderii, etc).
Dependenta de nicotina este o boala cronica. Si, ca orice boala, cere un tratament medicamentos si de ingrijire din partea medicului. In Romania, Programul National Stop Fumat isi propune sa ii ajute pe acei oameni care isi doresc din tot sufletul sa renunte la fumat si au nevoie de ajutor de specialitate. O echipa de medici si psihologi specializati in tabacologie, prezenti in centrele Stop Fumat si implicati cu sufletul in acest proiect, stau in slujba celor care vor si cred ca pot renunta la aceasta boala deosebit de grava – dependenta de nicotina.
__________________
Comunicat de presa
Related posts:
.
.
.